Tree of Life (2011), sau Pomul Lăudat al Vieţii


Tree of Life, sau Pomul Vieţii, e probabil cel mai plicticos film din lume şi, deşi speram că pe la jumătate iese Brad Pitt pe stradă cu o falcă de măgar şi începe să-şi ucidă vecinii filistini, de fapt când am dat înainte Brad Pitt nici nu mai apărea. Apăreau în schimb dinozauri, plesiozauri şi alte astfel de fiinţe, ca şi cum nu mă săturasem de documentarele de pe Discovery, gen “Cum făceauTiranozaurii sex şi ouă”, cu Bob Barker.

Până la dinozauri fusese o scurtă istorie a Universului de la origini şi până în prezent, trecând prin toate stările de agregare, apariţia vieţii, meduze, curiozităţi zoologice etc.

Dând şi mai înainte, am văzut pentru a miliarda oară cum cade un meteorit pe Terra şi face dinozaurii zob. Pe urmă imagini spectaculare cu Uranus şi Jupiter, cu sateliţii lor respectivi, din unghiuri “inedite”.

E ca şi cum, după mii de ani de cultură, matematică etc, americanii au descoperit subit şi simultan Biblia şi Astronomia. “Uăăăăi, mă, cât îi Jupiter ! Moooaaamă! Ce mare îi! Şi Dumniezo l-o făcut! Şi tăte tăte planetele şi sateliţii şi cometele merg CEAS!”

Filmul e o reprezentare grafică a versetului acela din Iov, cu “Unde erai tu, loază, când eu făceam cerurili şi pământurili ?”. Şi, culmea ! cu acest verset începe filmul, deci regizorul Terrence Malick nu trebuie înjurat chiar atât de tare, fiindcă ne-a prevenit.

Dând încă şi mai departe, pe la ora a şasea a filmului, revenim la acţiunea din anii ’60. Multe leagăne, căţei, copii la joacă, suburbii peste suburbii şi copaci filmaţi cu un filtru pal. Desigur, nu lipseşte tradiţionalul foşnet al frunzelor şi atât de apreciatul susur al apelor.

La final se plimbă toate personajele pe o plajă din Connecticut (bănuiesc), dar nu apare niciun dinozaur să-i mănânce, cum speram.

Filmul se încheie cu imaginea unei femei care e fericită în Slava Domnului şi ridică braţele, fiind probabil decisă să se înscrie într-o sectă neo-protestantă.

Ritmul filmului e alert în sensul geologic. De exemplu, fanilor Tânăr şi Neliniştit, Tree of Life li s-ar părea un rollercoarter insuportabil de rapid.

Povestea din Tree of Life e ca o carte de Coelho. Impresionează minţile puţine sau labile şi îi face fericiţi pe genul acela de oameni care pun poze cu pisici în Facebook.

Sperăm ca domnul regizor Terrence Malick să aibă 3 ceasuri rele şi să se lase de filme. Suntem alături de Brad Pitt în această perioadă dificilă, dominată de ruşinea de a fi jucat într-un asemenea fiasco cinematografic.

Trailerul aici.

Nota IMDB: 7.0

Nota Rotten Tomatoes: 8.4

Taguri:, , , , ,

6 / 10

26.02.2012 Publicat de adrian

Comentează

* Toate campurile sunt obligatorii.