The Girl With The Dragon Tattoo (2011), sau cât de perverşi sunt suedezii


Dacă credeaţi despre suedezi că sunt un popor de lungani blonzi care conduc Volvouri, fac mobilă Ikea şi îl aşteaptă pe Moş Crăciun, după ce vedeţi The girl with the dragon tattoo, ecranizarea primei cărţi din seria Millenium a lui Stieg Larsson, s-ar putea să treceţi pe partea cealaltă a străzii când vedeţi un suedez. De fapt, sub pretextul unei poveşti poliţiste, în care un ziarist mânjit cu noroi încearcă să dezlege o dispariţie veche de 40 de ani, Larsson scoate la aer, din cele mai întunecate colţuri, toate scheletele societăţii suedeze: violenţa împotriva femeilor, predispoziţia către boli psihice şi desigur fantoma moştenirii naziste care încă mai bîntuie printre casele de lemn frumos aranjate.

Mikael Blomkvist (Daniel Craig) e un jurnalist de investigaţii un pic prea zelos care dezvăluie o mare nasolie în paginile revistei Millenium. Aşa cum se întâmplă în ţările mai civilizate, pentru că nu e în stare să aducă şi dovezile de rigoare e dat în judecată de ăia pe care i-a smângălit şi ajunge să le datoreze o grămadă de bani. În momentul ăstă, în peisaj intervine Henrik Vanger (Cristopher Plummer), un industriaş bogat grămadă, care se oferă să-i plătească datoria lui Blomkvist şi să-i dea probele necesare pentru a redeschide procesul cu tartorul său. În schimb, tot ce trebuie să facă Blomkvist este să afle ce s-a întâmplat cu nepoata moşului, Harrieta, care a dispărut în mod misterios în urmă cu 36 de ani. Pentru că altfel restul filmului n-ar fi avut sens şi pentru că Daniel Craig e obişnuit cu misiunile dificile, Blomkvist acceptă provocarea, ba mai mult se pricopseşte pe cap şi cu o punkistă mică, tatuată şi ciudată, Lisbeth Salander, care abundă de metode neortodoxe pentru a obţine informaţii.

Pe măsură ce povestea înaintează lucrurile încep să devină tot mai ciudate şi mai îmbârligate. Dispariţia se transformă într-o crimă. Crima se transformă într-un viol. Violul se transformă în ceva foarte ciudat. Toată lumea minte. Începe să ningă. La final, după ce toate iţele au fost descurcate, iar privitorul are impresia că trăieşte deja de cel puţin trei luni într-o Suedie apocaliptică, scenariştii lasă o portiţă pentru următorul film, probabil la fel de bun ca şi ăsta.

Nu pot să vă spun cît de fidel urmăreşte acţiunea filmului cartea, pentru că n-am citit cartea. Totuşi, după numărul ridicol de mare de detalii şi atenţia exacerbată pentru dialog aş zice că e o ecranizare destul de reuşită. Daniel Craig joacă onorabil, mai ales că faţa de criminal în serie îl ajută din plin, însă adevărata revelaţie este interpreta “fetei cu dragonul tatuat”, Rooney Mara, care pentru rolul ăsta a trebuit să-şi schimbe dramatic look-ul. Merită să vedeţi filmul dacă vă plac poveştile poliţiste şi misterele. De asemenea, merită să pierdeţi două ore în faţa ecranului dacă vă plac peisajele întunecoase şi atmosfera apăsătoare. În schimb, dacă leşinaţi la sânge violenţă şi perversiuni sexuale alegeţi în schimb o comedie romantică cu Ben Affleck şi asta e.

Filmul a fost regizat de David Fincher.

Nota IMDB: 8.0

Nota Rotten Tomatoes: 87%

Taguri:, , , , , , , , ,

9 / 10

30.03.2012 Publicat de radu

Comentează

* Toate campurile sunt obligatorii.