Reality (2012), de Matteo Garrone – cronică film

Un vânzător de pește cu trei copii și-o nevastă, o familie gălăgioasă și un cartier plin de culoare din Napoli, în care fiecare problemă de familie e dezbătută pe stradă, compun povestea spusă de Mateo Garrone in Reality, filmul care a câștigat marele premiu la Cannes anul acesta.

Reality este despre influența emisiunilor de divertisment asupra oamenilor si despre cum le poate transforma viețile, la modul cel mai rău, așa cum e cazul vânzătorului de pește Luciano care devine obsedat de Big Brother după ce e chemat la o preselecție la Roma. Big Brother devine în filmul lui Garrone un fel de virus, un spațiu al degradării morale, vulgarității și superficialității, unde cei aleși devin niște vedete peste noapte.

Filmul este amuzant, trist, fermecător, captivant. Matteo Garrone spune așa de bine povestea, încât te face să te revolți și să speri că Luciano își va reveni sau că, în cele din urmă, va fi ales să intre în casa Big Brother și filmul va lua o întorsătură hollywoodiană. Însă personajul Luciano este atât de prins în obsesia pentru Big Brother, încât vrea să trăiască în realitatea propusă de televiziune, să treacă de partea cealaltă, să se contopească cu ea. El își vinde pescăria, își dă lucrurile la săraci și trăiește numai pentru emisiune. Finalul este interesant și neașteptat.

Când am intrat în sală mi-a fost teamă să nu fie ceva gen 4,3,2, al lui Mungiu, și, din fericire, nu a fost, Reality chiar a fost o surpriză plăcută și vi-l recomand.

Rolul Luciano este jucat de Aniello Arena.

Nota Imdb: 6.9
Nota Rotten Tomatoes:7.1
Nota Cronix: 9.0

Taguri:, ,

9 / 10

24.10.2012 Publicat de ela

Comentează

* Toate campurile sunt obligatorii.