127 hours (2010) – piatra care nu crapă


127 de ore e ecranizarea unei poveşti reale: un domn sportiv care se plimbă printr-un canion şi dă norocul peste el, în sensul că se împiedică, alunecă într-o crevasă şi o piatră îi cade peste mână, ţintuindu-l.

De la bun început, realizezi că cel mai simplu e să-ţi tai mâna şi să pleci, ceea ce domnul puţin stupid chiar face spre final.

Ca să nu tremure nimeni de frică, ar trebui să vă spun de la început că domnul sportiv supravieţuieşte, iar la finalul filmului îl vedem înotând, ciung, ce-i drept, în ocean. Ca să trolăm puţin, ar trebui spus că înotând trăgea puţin dreapta.

Ca să nu fie monoton, în film domnul sportiv interpretat de James Franco se filmează singur, transmite mesaje rudelor şi prietenilor, ba chiar îşi înfiinţează propriul talk-show (se instalaseră halucinaţiile provocate de sete).

Filmul e foarte lăudat pentru că oferă un prilej de meditaţie asupra sensului vieţii şi alte astfel de chestiuni semi-paranormale, adorate de adolescenţii cu o experienţă de viaţă limitată şi deci foarte puţine idei despre cum e de fapt să trăieşti.

Morala filmului regizat de Danny Boyle seamănă cu instrucţiunile pe care ni le dădeau părinţii când eram mici: să spui mereu unde te duci, să nu te aventurezi, să ai grijă pe unde calci etc. Dar marea concluzie a filmului e că indiferent de cât de multe sfaturi ai respecta, la un moment dat tot intri într-un necaz din care nu poţi ieşi decât singur.

Pe lânga asta, eşti îndemnat să nu cumperi lucruri ieftine, chinezeşti. Vei afla de ce.

Taguri:, , , , , , , , , ,

8 / 10

27.04.2012 Publicat de adrian

Comentarii (3)

  1. raul

    naspa filmuu…..hah zici cai film deala de copiiii

  2. SpeciMen.Ro

    Foarte motivant filmul. Dar si dureros. Frumos.

  3. gaga

    Filmul mi se pare bun, mai ales ca e vorba despre o intamplare reala.

Comentează

* Toate campurile sunt obligatorii.