Sirenele Bagdadului, de Yasmina Khadra

Sirenele Bagdadului pare o carte scrisă cu rafale de mitralieră, în care, cititorul este prins în focul încrucişat al unui război absurd purtat pe stindardele lăcomiei, laşităţii şi ignoranţei, unde răzbunarea şi ura se substituie perfid demnităţii, într-un joc ilogic al demenţei criminale.

Titlul, cu caracter bivalent ales de autor, creează oarecum imaginea de ansamblu pe care a fost realizat romanul, puntea de netrecut între Orient si Occident, incapacitatea acestuia din urmă de a recunoaşte sensibilitatea şi autenticul lumii arabe, de a face diferenţa între sirenele de pe ambulanţe şi cele care cîntă în întinsul apelor ademenind pescarii.

Tânărul beduin nevoit să renunţe la studenţie şi să se retragă în satul natal pierdut într-un pustiu de nisip, fugind astfel din calea războiului, îşi trăieşte zilele în izolare alternând austeritatea strămoşească cu dezideratele fiziologice postadolescentine, ajungând până la intolerabila „umilinţă” de a primi bani de la sora sa geamănă, căreia îi displace întrucâtva faptul că fratelui ei au ajuns să-i iasă degetele prin pantofi…

Prins fară voie în ansamblul sordid al violenţei şi neîncrederii se vede pus în situaţia de a răzbuna onoarea tatălui său, terfelită în vazul întregii familii, (lucru de neacceptat în tradiţia islamică) , în timpul unei razii nocturne a armatei americane pornită la vânatoare de insurgenţi. Sacrilegiul la care asistase nu mai poate fi spălat decât in valuri de sânge.

Cuprins de dezgust şi blindat de ura viscerală împotriva a tot ce mişcă, pleacă la Bagdad. Aici, rătăceşte pe străzi, fiind la un pas să fie devorat de „hienele umane” care pândesc la tot pasul, nu înainte de a trece printr-o ultimă decepţie în aceea de a-şi regăsi sora mai mare trăind în concubinaj cu un barbat de care familia nu aflase. Este recuperat de pe strazi de către „vărul” Omar din Kafr Karam, satul natal, unde, toată lumea este intr-un grad mai mare sau mai mic, înrudită cu toată lumea, apoi acaparat şi înregimentat, fără cale de întoarcere de „rezistenţă”, sub aripa protectoare a lui Sayed, în rândurile căreia îşi aşteaptă cu nerăbdare prima misiune şi ultima de altfel…

Sayed, fiul lui Basheer Şoimul, conduce o reţea teroristă bine organizată, deghizată în diverse ramuri de antreprenoriat, printre care şi un magazin de electrocasnice, în al cărui depozit sunt confecţionate bombe artizanale camuflate in tuburile catodice ale televizoarelor. Din postura de contabil şi paznic de noapte al magazinului de electrocasnice, tânarul terorist în devenire cutreieră străzile scăldate în sânge ale Bagdadului ore în şir în fiecare zi în aşteptarea momentului său de glorie.

La scurt timp după ce grupul din care face parte scapă dintr-o ambuscadă, tânarul ajunge la Beirut, fiindu-i încredinţată o misiune, care după spusele lui Sayed, avea să schimbe radical felul în care Occidentul va privi lumea arabă, va însemna „sfârşitul hegemoniei imperialiste şi mântuirea celor drepţi”. Tot aici îl întâlneşte pe Doctorul Jalal, un personaj controversat care îşi va pune amprenta pe destinul nefericitului fiu al Babilonului. Moartea „infidelilor” se mai amână deoarece tânarul terorist, aflat în aeroport, refuză în ultimul moment să strivească corola de minuni a lumii occidentale, fiind înduioşat de sărutul tandru al unei tinere perechi de europeni , în aşteptarea cursei de Londra, unde nu va mai ajunge niciodată…

“Yasmina Khadra, sub adevăratul nume, Mohammed Moulessehoul, este un scriitor algerian, născut în 1955. Ofiţer în armată, Moulessehoul a adoptat un pseudonim (feminin) pentru a putea publica, evitând cenzura militară şi pentru a putea supravieţui astfel regimului terorist din Algeria. În ciuda succesului mare pe care l-a avut ca scriitor, Moulessehoul nu şi-a putut revela adevărata identitate decât atunci când a părăsit armata şi s-a exilat în Franţa.”

Romanul îl găsiţi la Editura TReI, fiind tradus în limba română de Marie-Jeanne Vasiloiu.

Taguri:, , ,

8 / 10

31.08.2012 Publicat de bogdan

Comentează

* Toate campurile sunt obligatorii.